Chilia Parintelui Arsenie Boca a ramas ca o marturie nestinsa a vietuirii sale isihaste in Muntii Sambetei, spre mangaierea tuturor celor care ii calca pragul. Chilia parintelui se afla in muntii Fagaras, pe Valea Sambetei, aproape de Cabana Sambata. Chilia parintelui a ramas pana astazi un loc de pelerinaj unde credinciosii se roaga, pun o floare sau aprind o lumanare.
"Cat de frumoase sunt pe munti picioarele trimisului care vesteste pacea, a solului de veste buna, care da de stire mantuirea." (Isaia 52, 7) Chilia sa de pustnic, de pe Valea Sambetei, este un loc aproape inaccesibil, sapat in jgheabul unor pereti prapastiosi de stanca, pe care parintele sculptase chipul Maicii Domnului, transformand salbaticia muntilor in altar de rugaciune si meditatie.
Parintele Arsenie Boca - cronologia vietii
Parintele Arsenie Boca se naste in data de 29 septembrie 1910, la Vata de Sus, langa Brad, judetul Hunedoara. Parintii sai, Iosif si Cristina, ii pun la botez numele Zian. Copilul face scoala primara in satul natal si apoi intra la Liceul National Ortodox "Avram Iancu", din Brad, pe care-l absolva in anul 1929. In acelasi an se inscrie la Institutul Teologic din Sibiu.
In anul 1933, Mitropolitul Nicolae Balan il trimite cu bursa la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti. Aici, el face studii cu profesorul Costin Petrescu. Urmeaza cursuri de medicina - anatomie, participa cu interes la prelegerile de mistica ale lui Nichifor Crainic. Frecventeaza si alte cursuri in domeniul culturii si artei.
In data de 29 septembrie 1935 este hirotonit diacon celib. Patru ani mai tarziu, dupa terminarea Academiei de Arte Frumoase, urmeaza o scurta perioada de ucenicie in monahism, la Sfantul Munte Athos. La reintoarcerea in tara, aduce cateva manuscrise ale Filocaliei fostului sau profesor de la Sibiu, Parintele Dumitru Staniloae, cu care colaboreaza la realizarea in limba romana a acestei lucrari. Parintele Arsenie scrie dupa dictatul Parintelui Staniloae, realizeaza coperta Filocaliei si sustine lucrarea de tiparire prin numarul mare de abonamente pe care le procura. Pe buna dreptate Parintele Dumitru Staniloae il numeste "Ctitor de frunte al Filocaliei romanesti".
In anul 1939, in luna iunie, el intra in obstea Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus. La data de 3 mai 1940 este tuns in monahism la Manastirea Sambata de Sus, primind acum numele de Arsenie. Doi ani mai tarziu, la 10 aprilie 1942, el este hirotonit preot. In anul 1943, la izvorul Vaii Sambata, langa un povarnis aproape vertical, teraseaza stanca. In interiorul masivului, scobeste o deschizatura pe care o largeste in interior, cu intentia de a realiza o chilie in inima muntelui.
In acelasi an el intra in atentia Securitatii. In anul 1945 este anchetat la Ramnicu Valcea, iar in cel urmator, la Brsov. Izvorul Tamaduirii, praznuit in anul 1948, este ultimul mare praznic sarbatorit la Manastirea Sambata. In anul 1948, Patriarhul Justinian se gandeste sa-l cheme pe Parintele Arsenie Boca la treapta arhieriei. In acelasi an, el este anchetat la Fagaras. La 25 noiembrie, mitropolitul Nicolae Balan il aduce personal la Manastirea Prislop.
La data de 14 septembrie 1949, parintele staret Arsenie Boca este hirotesit protosinghel. Activitatea Parintelui Arsenie Boca in postul de staret se incheie in anul 1950. Manastirea Prislop devine manastire de maici. Parintele ramane in continuare la Prislop ca duhovnic, ajutat pentru o vreme si de Ieromonahul Dometie Manolache.
La 15-16 ianuarie 1951, oamenii autoritatii de stat il "ridica" pe Parintele Arsenie Boca pentru ancheta. Procedeul e brutal, iar parintele este dus la Canal. Este liberat anul urmator, intorcandu-se la Manastirea Prislop. Aici, participa la slujbe, picteaza si lucreaza in gradina manastirii, evita contactul cu pelerinii.
In anul 1955 este anchetat la Timisoara, apoi urmand sase luni de detentie. In anul 1959, prin actul Episcopiei Aradului nr. 2407/1959, semnat si parafat de Episcopul Andrei Mageru, este indepartat din manastire. In acelasi an, Parintele Arsenie Boca isi incepe pribegia in Bucuresti. Este angajat la Biserica Sfantul Elefterie, ca pictor secund pe langa pictorul Vasile Rudeanu. Este angajat si la Atelierul de pictura al Patriarhiei de la Schitul Maicilor. In anul 1968, Parintele Arsenie Boca iese la pensie. Incepe pictura Bisericii parohiale din Draganescu, de langa Bucuresti.
Intre anii 1969-1989, dupa izgonirea fortata din Manastirea Prislop, obstea de maici se reorganizeaza intr-un asezamant manastiresc in orasul Sinaia. In acest asezamant Parintele Arsenie Boca si-a avut chilia si atelierul de pictura din anul 1969 pana in anul 1989. Aici lasa intr-o randuiala desavarsita predici, meditatii si desene.
La data de 28 noiembrie 1989, Parintele Arsenie Boca se muta la Domnul. Prohodit de o multime impresionanta de credinciosi, Parintele Arsenie este inmormantat in cimitirul Manastirii Prislop, in ziua de 4 decembrie 1989.
Chilia Parintelui Arsenie Boca - Sambata de Sus
Parintele si-a inceput chilia in timp ce se afla la Manastirea Sambata. In anul 1943, la izvorul Vaii Sambata, langa un povarnis aproape vertical, Parintele Arsenie Boca teraseaza stanca, foarte abrupta pe aceasta parte a muntelui. In interiorul masivului de piatra, el scobeste o deschizatura pe care o largeste in interior, cu intentia de a realiza o chilie in inima muntelui.
Nu parintele a sapat singur chilia, asa cum se crede. Parintele a lucrat cu oameni. In interiorul masivului, "scobeste" o deschizatura cu inaltimea 1.65-1.75 metri si latimea de 0.80 metri, pe care o largeste in interior, cu intentia de a realiza o chilie in "inima" muntelui. Ivindu-se fisuri in stanca, construieste o schela suspendata in fata, spre cursul vaii, si sapa o deschidere boltita de aproape 2 metri, inainteaza cam 1 metru, dupa care lucrarea se opreste. Chilia e un inceput, un hol din care urma sa se desfaca o camera in stanga.
"A renuntat pentru ca a constatat ca se infiltreaza apa. Parintele a renuntat la aceasta lucrare si din motivul acesta, dar si din teama de a nu se face o legatura gresita intre partizanii care se ascundeau prin acesti munti si el. Parintele Arsenie Boca a fixat un loc socotit de retragere, care pana la urma nu a fost de retragere, nici pentru el si nici pentru altcineva, pentru ca e in apropiere o cabana turistica." (Arhimandritul Teofil Paraian)
Chilia Parintelui Arsenie Boca se afla pe versantul vestic al caldarii Valea Sambetei, in dreptul cabanei "Valea Sambetei", la o altitudine de aproximativ 1.600 de metri. Pana la cabana "Valea Sambetei" se ajunge de la Complexul Sambata in aproape doua ore de mers pe jos, pe poteca marcata cu triunghi rosu.
Traseul spre "Chilia Parintelui" pleaca din apropierea Manastirii Brancoveanu - Sambata de Sus, pe un drum forestier, care este accesibil cu masina pe o portiune destul de lunga, in functie de anotimp. Drumul forestier merge insa pana la cabana Valea Sambetei. Pe o vreme buna, drumul poate fi parcurs pana aproape de cabana. Drumul urca incet, cand pe stanga, cand pe dreapta raului Sambata, pe care il traverseaza pe podete de lemn.
Odata ajunsi la cabana Valea Sambetei, o minunata priveliste ni se deschide in fata ochilor. Aflati la o altitudine de 1400 de metri, putem observa foarte usor Fereastra Mare si Fereastra Mica a Sambetei, cat creasta Masivului Fagaras.
De la cabana Valea Sambetei poteca porneste cu emotie spre Chilia Parintelui Arsenie Boca. Chiar in apropierea cabanei se afla un indicator care ne arata spre dreapta, poteca marcata cu cruce albastra care ne duce catre chilia Parintelui Arsenie Boca.
Aceasta ultima parte din drum este foarte anevoioasa, muntele ridicandu-se parca in picioare. Parcurgerea traseului spre chilia parintelui nu este recomandat iarna, pe zapada sau ploaie, datorita riscului de a aluneca pe pietre. Pe alocuri urcusul este ajutat de un cablu de sustinere si de scari de lemn. De la cabana si pana la chilie nu se fac mai mult de 30 de minute. Chilia Parintelui Arsenie Boca se inalta deasupra unei prapastii verticale de mai bine de 100 de metri.
Teodor Danalache
http://www.crestinortodox.ro/religie/chilia-parintelui-arsenie-boca-87576.html
