Astăzi, 21 ianuarie, îl pomenim în Biserica Ortodoxă pe marele teolog şi Sfânt Maxim Mărturisitorul. Mai jos am postat câteva citate din opera sa care cuprind în ele esenţa teologiei dumnezeieşti:
Precum lumina soarelui atrage ochiul cel sănătos, aşa şi cunoştinţa lui Dumnezeu atrage spre sine în chip firesc mintea curăţită prin dragoste.
Nimic nu este rău din cele ce sunt. Numai reaua lor întrebuinţare duce la cădere.
Mândria este dată de necunoaşterea lui Dumnezeu.
Un om se consideră cu adevărat liber atunci când acceptă să devină robul lui Dumnezeu.
Făcâdu-Se om, Cuvântul lui Dumnezeu a umplut de cunoaştere firea umană golită.
Iisus ne-a împăcat, prin Sine, cu Tatăl şi între noi.
Creaţia întreagă nu ajunge la unire cu Dumnezeu, decât prin om.
Cine posedă egoismul, posedă toate patimile.
Creaţia întreagă nu ajunge la unire cu Dumnezeu, decât prin om.
Folosirea greşită a gândurilor duce la întrebuinţarea greşită a lucrurilor.
Când mintea se întinează, se pătează împreună cu ea şi activitatea omului.
Smerita cugetare este rugăciune neîntreruptă.
Priceperea duhovnicească fără curăţirea inimii este teologia diavolilor.
Trei sunt lucrurile în jurul cărora se învârteşte tot ce-i lumesc: mâncarea, avuţia şi slava.
Duhul Sfânt nu e absent din nici o făptură şi, mai ales, din cele ce s-au învrednicit de raţiune.
Nu există nimic mai silnic decât o conştiinţă care te acuză şi nimic mai îndrăzneţ decât o conştiinţă care te apară.
Cel ce crede se teme; cel ce se teme se smereşte; cel ce se smereşte se îmblânzeşte; cel blând păzeşte poruncile; cel ce păzeşte poruncile se luminează; cel luminat se împărtăşeşte de tainele Cuvântului dumnezeiesc.
Sfinte Maxime roagă-L pe Dumnezeu să ne curăţească şi pe noi păcătoşii de patimi!
