Metaniile (sau mătăniile) sunt un şirag circular împletit din şnur în mai multe noduri, folosindu-se ca ajutor la rugăciune. Dacă vom cerceta cu luare-aminte un şirag de metanii simplu, mic, ne vom da seama că putem învăţa de la el multe lucruri. Traditional, se împleteşte din lână neagră. Lana, care a fost tunsă de la o oaie, ne aminteşte cã şi noi suntem oi cuvântătoare ale Bunului Păstor, Domnul nostru Iisus Hristos. Totodată, ne aminteşte şi de Mielul lui Dumnezeu, „Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1:29).
Culoarea sa neagră - culoarea plângerii şi a måhnirii - ne aminteşte de cuvintele lui Hristos: „Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia” (Matei 5:4). Crucea aflată de obicei la capătul şiragului de metanii vesteşte jertfa lui Hristos, precum şi biruinţa vieţii asupra morţii, a smereniei asupra måndriei, a jertfei de sine asupra egoismului, a luminii asupra intunericului.
Iată, potrivit unei străvechi predanii păstrate prin viu grai, cum s-a făcut întâia oară un şirag de metanii: un oarecare monah, care voia să socotească numărul rugăciunilor din pravila sa de zi cu zi, a hotărât să ţină socoteală făcând noduri pe o sfoară. Diavolul însă, zavistuind gândul cel vrednic de laudă al monahului, îi desfăcea nodurile de pe sfoară ca să-i zădărnicească lucrarea. Atunci. monahului i s-a arătat un înger, care l-a învăţat un nod anume, prin împletirea unui şir de nouă cruci.
Diavolul nu a mai putut desface aceste noduri. De aceea, şiragul de metanii a ajuns să fie socotit un lucru sfânt şi, până în ziua de astăzi, păstrează un loc de seamă în viaţa creştinilor ortodocşi.
(Extras din "Rugăciunea metaniei" - carte tipărită de Parohia Ortodoxă Română din Luton, Anglia)
