Marianos, guvernatorul Iliricului, locuia în Tesalonic, şi anume în pretoriu, care era departe de biserica Sfântul Dumitru, probabil în palatul lui Galeriu. Nobilul acesta suferea de «pareză corporală», astfel încât stătea întins în pat având paralizate toate membrele sale, fără să se poată mişca deloc şi nici mâncare nu putea introduce în gură fără ajutor străin.
Lui Marianos i se arată sfântul în vedenie, spunându-i să aibă nădejde în pronia dumnezeiască, deoarece “orice boală care îl încearcă pe om este trimisă de către puterea prevăzătoare a Creatorului nostru şi are ca rezultat folosul celui care suferă de pe urma ei”.
Şi marele mucenic afirmă că “… în curând te voi scăpa de boala ta trupească. Vino aşadar în casa mea şi acolo vei vedea slava lui Dumnezeu, care ţi se va vădi prin mine” .
După aceasta, doi servitori ai guvernatorului şi-au legat, după dorinţa sa, mâinile cruciş şi l-au tranportat pe bolnav la biserica sfântului mare mucenic, deoarece nu putea fi mişcat în alt mod.
Aşadar, în timp ce guvernatorul se afla jos pe pardoseala bisericii, cu smerenie şi căinţă s-a rugat călduros şi a cerut însoţitorilor să-l ridice şi să-l aşeze pe salteaua-targă pe care îl aduseseră. Atunci i s-a arătat din nou în vedenie sfântul izvorâtor de mir şi dătător de sănătate spunându-i: “Hristos îţi dă putere, Dumnezeul nostru, Cel Ce-i ridică pe cei căzuţi”. Imediat guvernatorul s-a ridicat cu lacrimi în ochi, a şezut pe saltea şi a cerut să i se dea îmbrăcăminte şi încălţăminte. Iar însoţitorii săi le-au cerut şi i-au adus de la casele vecine bisericii. Guvernatorul, îmbrăcat acum, se îndreaptă singur spre chivoriul sfântului, sub care erau “aşternute în pământ cinstitele sale moaşte”, ca să-i mulţumească sfântului pentru sănătatea pe care i-o dăruise.
Apoi, revenind în biserică, a refuzat să plece spre pretoriu călare, preferând să meargă pe jos. După scurt timp s-a întors cu daruri preţioase (aur şi argint), pe care le-a împărţit săracilor şi bolnavilor oraşului».
(Sfinţii noştri, Sfânta Mitropolie a Tesalonicului. Biserica Sfântul Dumitru – Ocrotitorul, Ediţie îngrijită de Pr. Asterios Karabatakis, Tesalonic)
Sursa: https://www.comuniuneortodoxa.ro
Lui Marianos i se arată sfântul în vedenie, spunându-i să aibă nădejde în pronia dumnezeiască, deoarece “orice boală care îl încearcă pe om este trimisă de către puterea prevăzătoare a Creatorului nostru şi are ca rezultat folosul celui care suferă de pe urma ei”.
Şi marele mucenic afirmă că “… în curând te voi scăpa de boala ta trupească. Vino aşadar în casa mea şi acolo vei vedea slava lui Dumnezeu, care ţi se va vădi prin mine” .
După aceasta, doi servitori ai guvernatorului şi-au legat, după dorinţa sa, mâinile cruciş şi l-au tranportat pe bolnav la biserica sfântului mare mucenic, deoarece nu putea fi mişcat în alt mod.
Aşadar, în timp ce guvernatorul se afla jos pe pardoseala bisericii, cu smerenie şi căinţă s-a rugat călduros şi a cerut însoţitorilor să-l ridice şi să-l aşeze pe salteaua-targă pe care îl aduseseră. Atunci i s-a arătat din nou în vedenie sfântul izvorâtor de mir şi dătător de sănătate spunându-i: “Hristos îţi dă putere, Dumnezeul nostru, Cel Ce-i ridică pe cei căzuţi”. Imediat guvernatorul s-a ridicat cu lacrimi în ochi, a şezut pe saltea şi a cerut să i se dea îmbrăcăminte şi încălţăminte. Iar însoţitorii săi le-au cerut şi i-au adus de la casele vecine bisericii. Guvernatorul, îmbrăcat acum, se îndreaptă singur spre chivoriul sfântului, sub care erau “aşternute în pământ cinstitele sale moaşte”, ca să-i mulţumească sfântului pentru sănătatea pe care i-o dăruise.
Apoi, revenind în biserică, a refuzat să plece spre pretoriu călare, preferând să meargă pe jos. După scurt timp s-a întors cu daruri preţioase (aur şi argint), pe care le-a împărţit săracilor şi bolnavilor oraşului».
(Sfinţii noştri, Sfânta Mitropolie a Tesalonicului. Biserica Sfântul Dumitru – Ocrotitorul, Ediţie îngrijită de Pr. Asterios Karabatakis, Tesalonic)
Sursa: https://www.comuniuneortodoxa.ro
