Stau în faţa uşii de la chilia părintelui Iustin Pârvu chinuit de gândul de a fugi. Tot ce am vrut să-l întreb s-a şters din mintea mea. Din răni păcatele mă îndeamnă să fug, să mă salvez, păstrându-mi astfel bruma de mândrie, care mă face să cred că ” nu sunt cel dintâi dinre păcătoşi”.
Ca într-un vis, când uşa s-a deschis, paşii m-au aşezat la picioarele unui bunic cu ochi de arhanghel. Şi judecata era acum aproape.Cu faţa lipită de mina lui, aşteptam cuvinte aspre din gura unui om care n-a făcut negoţ cu Adevărul.
Fără să-mi spună un cuvânt, cu o mişcare blândă şi-a aşezat fruntea peste umărul meu. Şi teama pe care o aveam s-a topit in braţele părinteşti.
„Daţi inel in mina lui şi incălţăminte in picioarele lui…”
Părintele Iustin Pârvu
Mă numesc Parna Nicoleta, mamă a două fete de 18 şi 19 ani. Am 40 ani şi sunt din localitatea Groşi de Aleşd, din judeţul Bihor.
Anul trecut, în 4 mai 2012 am fost operată de cancer de sân, la Spitalul Judeţean Oradea. Atunci mi-a fost scos sânul drept (mastectomie totală dreaptă) şi ganglionii. La tomograf s-a dovedit că aveam multiple metastaze pulmonare în ambii plămâni…
Mi-a fost foarte greu să accept durerea şi norii negri ce ştiam că urmau să vină. Dar în tot necazul, Dumnezeu mi-a dat şi Lumina… Preotul duhovnic al satului m-a vizitat şi m-a spovedit acasă, odată la 3 săptămâni. Am simţit dragostea celor din jur şi a celor din biserica unde acum mergeam.
M-am cununat, pentru că eram necununată şi zilnic, prin mila lui Dumnezeu am citit Acatistul Părintelui Arsenie Boca şi din Psaltirea Maicii Domnului, primite de la naşii mei care m-au încurajat pe drumul credinţei.
În stările de după citostatice în care mă simţeam foarte, foarte rău, naşa mea mi-a spus că dacă spun Tatăl Nostru de 9 ori, Părintele Arsenie Boca va veni la mine dacă îl chem în ajutor. Am crezut acest lucru din toata fiinţa mea şi într-o zi, în amiaza mare, disperată după o cură de citostatice, l-am chemat pe Părinte cu următoarele cuvinte pe care n-am să le uit niciodată: “Sfinte Arsenie dacă exişti într-adevăr acolo în cer, lângă Maica Sfantă, te rog din suflet fă-mă să simt prezenţa ta asupra mea!”
În clipa următoare am simţit o mână caldă pe plămânul stâng, unde aveam o tumoare de 17 mm. M-am speriat foarte tare, dar m-am liniştit când, în cămăruţa mea, am simţit un puternic miros de mir. Am ştiut că va fi bine!
Din aceea clipă nu m-a mai durut în spate, la plămân, am început să respir mai uşor, iar după efectuarea celei mai speciale analize la plămân “PET- CT” (Computer Tomograf ), care poate confirma sau infirma prezenţa unei tumori infime în orice parte a corpului, s-a confirmat pentru mine minunea: tumora mi-a dispărut cu desăvârşire!
Naşii mei ne-au organizat un pelerinaj la mormântul Părintelui Arsenie Boca, culmea, acum când scriu aceste rânduri, îmi dau seama că este exact un an de când am fost operată. Nimic întâmplător! Acolo am urcat singură până la mormânt, fără ajutor, fără să obosesc, fără dureri. Iar ca şi o încununare de mulţumire lui Dumnezeu, am putut să urc şi la Peştera Sf. Ioan de la Prislop.
În plămânul drept am avut o singură tumoră de 14 mm care acum este de 4 mm, şi cu ajutorul Părintelui Arsenie şi Măicuţei Sfinte pe care o rog zilnic prin citirea Psaltirei… sper să dispară şi ultima tumoră !
Zilnic fac şi acum Acatistul Părintelui Arsenie Boca, mă spovedesc la 3 săptămâni, citesc cât pot din Psaltirea Maicii Domnului şi am încredere că toţi cei care au credinţă nestrămutată se vor vindeca dacă fac ascultare de duhovnic şi se roagă neîncetat, mulţumind pentru ceea ce au primit!
Mulţumesc mult chirurgului meu, Dănuţ Dejeu, oncologului meu, Aniela Platona, preotului duhovnic, naşilor, sătenilor care m-au înţeles, precum şi familiei mele care mi-a fost alături cu tot sufletul! Toţi aceştia mi-au fost daţi de către Dumnezeu, El lucrând prin oameni şi pentru oameni! Cu siguranţă, sunt mai aproape de Dumnezeu acum decât înainte de această încercare !
Mărturii culese de Matei Schinteie octombrie 2013
sursă
