Sfantul Apostol Andrei, Cel Intîi Chemat

 

El a fost fiul lui lona si fratele Marelui Petru, nascut la Betsaida, iar de meserie pescar. La început el a fost ucenicul Sfîntului loan Botezatorul, dar aratînd Botezatorul loan catre Mîntuitorul Hristos si zicînd: Iata Mielul lui Dumnezeu! (loan l: 36), Sfîntul Andrei 1-a lasat pe loan si a urmat lui Hristos. Apoi, Sffntul Andrei 1-a adus la Hristos si pe fratele lui, Marele Petru. Dupa Pogorîrea Duhului Sfînt, Sfîntului Andrei i-au cazut sortii sa propovaduiasca Cuvîntul lui Dumnezeu în Bizant si în Tracia, apoi în tinuturile de pe cursul Dunarii si în Rusia de la tarmul Marii Negre, apoi în toata Tracia, în Epir, în Grecia si în Peloponnes, unde a adus multimi mari de oameni la Credinta, sfintindu-le apoi episcopi si preoti. In cetatea Patras el a lucrat multe minuni mari întru Numele lui Hristos, si a cîstigat pre multi pentru Domnul. Printre noii credinciosi s-a numarat si fratele si sotia Proconsulului Aegeates. Furios, Aegeates 1-a supus pe Sfîntul Andrei unor torturi bestiale, apoi a ordonat rastignirea lui pe cruce. Fiind înca viu Sfîntul pe cruce, el i-a povatuit pe credinciosii strînsi în jurul ei. Poporul acela a voit sa urce si sa îl dea jos de pe cruce pe Sfîntul Andrei cu orice de pret, dar Sfîntul nu i-a lasat. Atunci el s-a rugat cu dinadinsul lui Dumnezeu pentru ei, iar trupul lui s-a înconjurat de o lumina nemaivazuta. Acea stralucire a stat vreme ca la jumatate de ceas, iar cînd ea s-a dus, Sfîntul si-a dat fericitul lui suflet în mîna lui Dumnezeu. Asa si-a încheiat alergarea lui pamînteasca Cel Mai întîi Chemat Apostol, primul dintre Cei Doisprezece Apostoli care L-a cunoscut personal pe Mîntuitorul Hristos si I-a urmat Lui. Sfîntul Andrei a luat mucenicia pentru Hristos Domnul la anul 62 de la întrupare. Sfintele lui moaste au fost duse la Constantinopol; capul lui a fost mai pe urma dus la Roma, iar o sfînta mîna la Moscova.